Moment aniversar – 80 de ani de când parașutista Smaranda Brăescu a stabilit un record mondial absolut la parașutism

Un articol marca Pilot Magazin http://pilotmagazin.ro/

Ieri s-au implinit 80 de ani de când parașutista Smaranda Brăescu stabilea un record mondial absolut la parașutism, iar astazi se implinesc 115 ani de la nasterea marii sportive.

La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu stabilește un record mondial absolut, printr-o lansare cu parașuta pe aeroportul din Sacramento de la înălțimea de 7.233 de metri, salt care a durat în jur de 25 de minute.

În anul 1932 îşi îndeplineşte şi visul de a deveni pilot, devenind astfel primul aviator european care a obţinut un brevet de pilot în SUA.

Cine a fost Smaranda Braescu?

Regina Inaltimilor, dupa cum a fost alintata pe vremuri, a vazut pentru prima oara raza soarelui in casa razesului Braescu la 21 Mai 1897, in comuna Buciumeni, satul Hantesti, ca sora geamana a lui Panaite.

Invata cum se face semnul sunetului “o” pe banca scolii primare din satul vecin, Vizuresti, pentru ca in 1912, pe cand trecuse la scola profesionala din Barlad, in ziua de 12 Mai sa vada primul avion in zbor. Aterizand pe sesul iarmarocului din Barlad, va avea ocazia sa-l vada si la sol si sa-l priveasca in ochi si pe pilotul ce-i fusese la mansa, viitorul general Gheorghe Negrescu, venit aici in raid. Aterizarea, decolarea si zborul vazute de ea acolo, ii pecetluiau sufletul si-i faceau “contractul” cu zarile albastre.

In 1918, ca invatatoare suplinitoare la scoala in care se “scolise” si ea, are prilejul de a primi “botezul zborului” intr-un zbor de agrement cu un avion Farman la mansa caruia se afla slt. av. Naidinescu. Acest zbor i se datoreaza unui elev de-al ei, ruda a comandantului escadrilei de la Tecuci.

In 1928, ca studenta la Belle Arte, asista la un miting aviatic in Bucuresti, unde vede si lansari cu parasuta. Cu aceasta ocazie il cunoaste pe inginerul parasutist si constructor Heinlecke, cu care discuta despre viitorul ei ca parasutista.

La 1 Iulie acelasi an pleaca in Germania si la 5 Iulie executa primul ei salt cu parasuta de la 600 m inaltime. Devine astfel prima femeie parasutist a Romaniei iar tara noastra devine a patra tara a parasutismului in lume.

Cu brevetul international de parasutista participa la mai multe mitinguri de aviatie din tara si din strainatate.

De aici inainte gandul ei este de a fi “prima intai” in lumea parasutismului.

Chiar daca apar inca de la inceput multe greutati, nu se descurajeaza niciodata, cu gandul ca nu se poate altfel decat vrea ea. Recordul de atunci in Europa era detinut de o nemtoaica din Dresda (4.000 m) iar in America era de 5.384 m. Se decide sa le depaseasca. Ii vine in sprijin generalul Vasile Hentescu, primul roman care o intelege. Ea impreuna cu cu lt. av. Alex. Papana stabilesc ce trebuia facut pentru a bate recordul si curand incep antrenamentele impreuna. Pentru omologarea recordului se stabilise data de 2 Octombrie 1931, cu lansarea de la 6.000 m inaltime. Cel care o va urca la aceasta inaltime era lt. Alex. Papana. Alte doua echipaje insoteau avionul cu parasutista, unul pilotat de cpt. av. Al. Gavela, celalat de cpt. av. Cosma Constantin cu cpt. dr. Victor Emanuel, care o pregatise si o supraveghea medical. La data respectiva, dupa o ora de urcare in panta mica de zbor, apare “umbrela” deschisa pe cerul Baraganului, cu parasutista cu plete ascunse sub casca de zbor. Pluteste 21 min. si 25 sec. pana cand atinge pamantul in porumbistea de langa gara Saratinca, la 28 km de Slobozia.

Inscrisese tarii sale primul record national absolut (barbati-femei). Acest merit a fost rasplatit cu ordinul Virtutea Aeronautica clasa Crucea de Aur.

Curand Smaranda Braescu va pleca in America, la New York, pentru a bate si acolo marele record despre care putini erau increzatori ca ar putea fi realizat.

La plecare insa ea spune:”Viata mea nu inseamna nimic daca o tin pentru mine. Viata mea o daruiesc tarii, dar vreau sa o daruiesc frumoasa si incarcata de glorie. Nu ma voi intoarce decat biruitoare”.

La 25 Decembrie 1931 era la New York, iar la 10 Ianuarie era la o baza militara de la Sacramento de langa San Francisco.

In 19 Mai 1932 era fixata data lansarii de la 24.000 picioare (7.200 m) a parasutistei romance Smaranda Braescu. Ea realizeaza saltul si demonstreaza doborarea recordului detinut de americani, de 21.733 picioare.

Aceasta stire, omologata de catre Federatia Aeronautica Internationala, a ocolit pamantul cu viteza mijloacelor de comunicare de atunci, inscriindu-i numele in Cartea de Aur a aviatiei.

Cat timp s-a aflat in America, pana in data de 8 Octombrie 1932, cand isi ia brevetul de pilot de avion, executa salturi cu parasuta in baza unui contract semnat, ca eseyoare, la 14 Iunie 1932.

La 20 August 1932 este invitata la un mare miting de aviatie la Montreal in Canada, unde avionul cu care venea de la New York fusese escorat de 30 avioane, dand importanta mitingului si parasutistei romance.

In luna Noiembrie a aceluiasi an, la New York Smaranda Braescu este sarbatorita de romanii de acolo si participa la banchetul prezidat de inginerul roman Popovici. Acesta prezinta si un film despre activitatea parasutistei pe campurile de zbor americane, film pe care in final il doneaza acesteia (o mai fi pe undeva oare?).

Recordul stabilit aici va fi cu greu doborat , abia peste 20 de ani un alt roman, de Traian Demetrescu-Popa, in 1951.

In aceea perioada in America se mai aflau doua parasutiste foarte bune, Helen Schmidt si Jackie Dore, care faceau demonstratii spectaculoase, cu figuri acrobatice.

Smaranda Braescu a fost si ea solicitata de impresarul american Nat Black sa efectueze demonstratii de noapte cu un costum reflectorizant, care sa fascineze lumea. I se promisese ce va fu “umpluta” de dolari. Ea insa a continuat sa efectueze salturi de testare pentru parasutele firmelor Irvin si Schroeder ca eseyoare si-i raspunde americanului: “Eu am adus tarii mele un record mondial si nu-mi pot transforma victoria intr-o afacere comerciala. Eu reprezint Romania in parasutism si ma port ca atare”.

La intoarcerea in tara, in 1933, este oprita in Italia la Genova, unde i se organizeaza o grandioasa receptie si este primita de ministrul aviatiei, maresalul Italo Ballo. De aici este invitata de Papa la Roma, pentru a fi cunoscuta si de acesta, fiind de aceeasi ginta a popoarelor lor.

Devine legendara.

Pentru meritele sale, poetul Octavian Goga, membru al Academiei Romane, propune parasutista la “Premiul de Virtute”, pe care distinsa noastra compatrioata nu-l va primi niciodata.

In 1935 participa ca parasutista la marele miting aviatic international de la Bucuresti, ca semn de dragoste pentru compatriotii ei.

La inceputul anului 1936 reuseste, cu sprijinul unor firme din tara, sa achizitioneze un avion englezesc de mic litraj, marca Milles Hawk, cu care se incumeta, asa cum si-a dorit sa realizeze, performante comparabile cu cei mai mari aviatori din lume. Avea gandul de a traversa chiar Atlanticul, idee ce o stapanea din momentul in care traversa Marea Manecii cu avionul propriu, pe un timp nefavorabil zborului.

In 26 Aprilie 1936 traverseaza cu avionul ei muntii Iugoslaviei, cunoscuti ca cei mai turbulenti si furtunosi din aceasta zona europeana.

Tot cu avionul ei, botezat “Aurel Vlaicu”, singura la bord, pe data de 19 Mai 1936, la patru ani de la evenimentul din USA, pilotul Smaranda Braescu reuseste premiera mondiala a traversarii Marii Mediterane. Traversarea este executata in linie dreapta, pe un traseu de 1.100 km, de la Roma la Tripoli in Libia, in 6 ore si 10 minute. Mecanicul ce-i pregatise avionul a fost veteranul de mai tarziu aviator pilot de transport Nicolae Marinescu. Momentul ales (probabil intentionat) corespundea unei perioade de furtuni intense, care au obligat-o sa aterizeze fortat dar cu succes la Bengazi.

In data de 30 Mai se reintoarce la Bucuresti.

Traversarea Atlanticului ramane o iluzie pentru ea, dupa moartea aviatorului Romeo Popescu, cu care nutrea sentimente de simpatie reciproca, intrucat urmeaza ani grei, mai ales dupa 1940, cand dupa actul criminal Ribbentropp-Molotov ea nu poate ramane indiferenta.

In 1942 o gasim incadrata in escadrila de transport usor, curand devenita Escadrila Alba, alaturi de alte aviatoare romance, Nadia Russo, Virginica Ditescu, Eliza Vulcu, Mariana Dragescu, si altele cunoscute pe frontul de Est.

Dupa 23 August 1944, incadrata in Escadrila 13 Legatura, participa la Campania din Vest, in Ardeal, apoi peste hoatre la Nyiregyhaza, Miskolc, Rimaska Sabota, Trencin si, in ultima parte a razboiului, la Piestany in Cehoslovacia. Principalele misiuni ale Escadrilei Albe erau legate de evacuarea militarilor romani raniti pe front. Pe ambele fronturi si-a adus aportul asa cum se cuvine unui patriot.

Dar dupa 1945, apar zile grele pentru intrega elita a armatei romane, pentru ca incepe distrugerea ei de catre comunisti. Daca pentru cei mai multi romani se deschid portile puscariilor, ori incep marginalizarile si aruncare pe drumuri fara simbrie, nici ea nu s-a bucurat de un regim mai bun, mai ales ca avea convingeri democratice si un incontestabil prestigiu in tara si in strainatate.

Neputand suporta cizma straina in tara ei, se inroleaza in marea armata necunoscuta si nevazuta a anticomunismului din Romania. Intra in organizatia Sumanele Negre.

Alaturi de inalte personalitati romane semneaza acel memoriu adresat ONU, care demasca falsitatea alegerilor din 19 Noiembrie 1946, memoriu pe care-l predau Comisiei Aliate de Control, respectiv delegatului american. Acesta, insa, il incredinteaza colegului sovietic. Imediat alerta a intensificat haituirea semnatarilor acelui memoriu. Smaranda Braescu a trebuit sa fie ascunsa de cunoscuti si oameni de bine, printre care amintim pe preotul Anton Pet, preotul Matei Dumitru, preotul Gheorghe Pet, apoi un var de-al sau, seful de post din Richiteni. A fost apoi gazduita de prof. dr. Ion Ghiorghiu si fiul sau Mihai Ghiorghiu si dr. N. Falcoianu. E un timp gazduita de ferma Congregatiei Maicii Domnului din Cluj, cu un buletin fals pe numele de Popescu Maria.

Imbolnavindu-se de cancer mamar, este operata de prof. dr. Falcoianu si internata pe ascuns la Clinica Universitara Cluj, sub supravegherea prof. dr. Iuliu Hateganu.

Cu toate ingrijirile, se stinge din viata la 2 Februarie 1948 si este inmormantata sub numele de Maria Popescu in cimitirul central din Cluj.

Cei care au ajutat-o in toata hartuiala sa nu fie arestata de securitatea comunista romana au platit cu ani grei de temnita acele binefaceri cu care venisera in sprijinul celei care a fost Smaranda Braescu, distinsa personalitate a aviatie romane, care facuse mai multa propaganda in lume decat toti ministrii plenipotentiari la un loc.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Evenimente și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Moment aniversar – 80 de ani de când parașutista Smaranda Brăescu a stabilit un record mondial absolut la parașutism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s